Abia deschis-am ochii si iscoadele
au plecat prin lume sa te caute.

Am scormonit pamantul sa aflu
aluatul din care te vei plamadi.

Am sorbit vazduhul prin toti porii
crezand ca esti acolo
avid sa te inchid in mine.

Am bagat mana-n foc sa te apuc
cand dantui dogorind de fericire.

Si-am vegheat pe plaja sa prind momentul
cand scoica se deschide si te ivesti
sau te implineste spuma marii
din memorie, geana cu geana.

Te vesteau florile, te strigau pasarile,
picaturile de ploaie imi anuntau mangaierea ta.

Cristalele iti multiplicau portretul cu surasul
pe care-l stiam de mult,
din taina primului cuvant.

Si-ai aparut aievea, Tu cea vesnic
neschimbata in schimbare,
caleidoscop de cioburi colorate,
orbindu-ma, imbatandu-ma, salvandu-ma.

Ai aparut, sau te-am alcatuit?
De unde, de ne-unde, nu-i timp de intrebari.

Binecuvant minunea ca Esti,
nu te iubesc,
in fiecare clipa
ma indragostesc de Tine.