Tocmai cand lucrurile incepusera sa se aranjeze in ordinea lor fireasca si sa devina ritualul din ce in ce mai placut, aparusera urmaritorii. La inceput s-a vazut doar o mica lumina strabatand tufisurile pana la noi, continuand sa se apropie. Credeam si speram sa vina cu noi si cealalta fata pe care o remarcasem dansand in acelasi club, dar n-a fost sa fie...
Era clar, ma descoperisera si aici, nu puteam avea nici o clipa de tihna... si chiar in momentele astea in care incepusem sa ma simt grozav de bine, aici intre tufisuri cu fata superba, goala si umezita langa mine, si-n aceasta vegetatie abundenta crescuta din lac...
Nu stiu cum, dupa cateva momente de neatentie, ramasesem singur, ma vroiau numai pe mine, si iata ca m-au inconjurat indreptand lanternele lor spre mine. Cand s-au apropiat suficient de mult strangandu-se in jurul meu ca un lat din care nu mai aveam scapare s-a petrecut minunea.
Am realizat ca nu este ceva serios, este doar un vis si am inceput sa ma inalt, sa zbor, scapat de pericolul de moarte din aceasta Manifestare. Zborul a fost lin, usor, calauzit chiar de luminile ce pareau ca ma ameninta. Aici sus am deslusit multe taine care acolo jos mi se pareau fara sens, am inteles rolul decorului, al urmaritorilor, chiar al visului, si a reaparut Ea cu o prezenta total noua, pura, transfigurata de lumina Iubirii. In final m-am trezit si m-am vazut eliberat de tot ce ma lega.